România pregătește termocentralele pe cărbune și rezerve mari de gaze pentru iarnă

Depozitele de gaze trebuie umplute la minim 90% din capacitate!

Autoritățile române sunt în plină pregătire pentru a înfrunta o iarnă energetică dificilă, cu o strategie centrată pe păstrarea în funcțiune a patru grupuri ale Complexului Energetic Oltenia și pe constituirea unor rezerve masive de gaze naturale. Aceste măsuri sunt detaliate într-un document de planificare a sistemului energetic pentru perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027, consultat de Profit. ro.

În ceea ce privește producția pe cărbune, operatorul Transelectrica solicită guvernelor să intensifice negocierile cu Comisia Europeană pentru a obține acordul necesar pentru menținerea în exploatare comercială a unităților din Oltenia. Trei grupuri se află la CTE Rovinari și unul la CTE Turceni.

Aceste capacități sunt cruciale pentru a acoperi vârfurile de consum și pentru a compensa avarii accidentale la alte centrale sau scăderile de producție cauzate de condiții meteo nefavorabile.

Documentul impune și menținerea unui stoc de siguranță de combustibil la termocentrale și păstrarea unei rezerve minime de apă în lacurile hidrocentralelor.

Pe segmentul de gaze, recomandarea este ca depozitele să fie umplute la cel puțin 90% din capacitatea lor totală, cu un volum minim egal cu cel din iarna precedentă (2025–2026). Extracția trebuie să fie progresivă și uniformă pentru a garanta suficientă disponibilitate până la februarie-martie 2027. Se solicită și asigurarea continuă a furnizării de gaze către centralele pe gaz, inclusiv în vremuri extreme. Eșecul în implementarea acestor măsuri ar putea avea consecințe severe, atât din punct de vedere tehnic, cât și comercial.

Din punct de vedere tehnic, o extracție zilnică insuficientă ar putea degrada parametrii rețelei de transport și ar putea pune în dificultate mai mulți producători mari, printre care OMV Petrom (CECC Brazi, 830 MW), Romgaz (CET Iernut, 150 MW), Mass Global (CECC Mintia) și Electrocentrale București (CET-uri cu o putere totală de 420 MW). Comercial, România ar fi mai expusă la fluctuațiile pieței de import de gaze, mai ales în cazul unei crize regionale.

Un punct focal al strategiei este punerea în funcțiune a turbinelor pe gaz de la Mintia, operaționate de Mass Global, cu o putere de aproximativ 1.500 MW. Planul prevăz o producție inițială de 135 MW, cu potențial de creștere peste 1.000 MW în primul trimestru al anului 2027.

Se prevăz și pornirea unităților de cogenerare din Palas (Constanța, circa 50 MW), Brazi (circa 35 MW) și Arad (circa 30 MW), alături de mentenanța necesară la CET Paroșeni pentru funcționare eficientă în sezonul rece.

Pompele de căldură câștigă teren în Europa!

În contextul european, unde pompele de căldură câștigă teren, România se confruntă cu un dezavantaj major legat de infrastructura de termoficare. În București, se cere accelerarea reparațiilor la CET Vest, afectat de incendii în primăvara lui 2026, și grăbirea modernizării rețelei de termoficare pentru a minimiza pierderile de căldură și apă.

La nivel național, funcționarea corectă a sistemelor centralizate este vitală; orice disfuncțiune ar forța populația să recurgă la încălzire electrică sau pe gaze, intensificând presiunea asupra rețelei.

Transelectrica propune și creșterea volumului de energie contractat pe termen mediu și lung, pentru a mitiga expunerea la prețurile ridicate de pe piețele spot. În cazul unui deficit de gaze care nu poate fi rezolvat prin mecanisme de piață, se prevăz măsuri administrative. Prioritate ar avea clienții protejați, inclusiv producătorii de energie termică care asigură căldura pentru populație și serviciile esențiale. Documentul specifică că, dacă soluțiile de piață sunt insuficiente, se vor aplica măsuri administrative, inclusiv reducerea consumului pentru clienții neprotejați, în limita în care gazul este necesar pentru încălzire.

Situația este complicată de opririle la Cernavodă. Ambele reactoare ale CNE Cernavodă sunt oprite din cauza secetei, care a afectat alimentarea cu apă de răcire. Autoritățile pregătesc prelungirea până pe 30 noiembrie a măsurii prin care Transelectrica poate limita consumul marilor consumatori industriali și poate opri exporturile de energie în caz de criză.

Această măsură, adoptată inițial prin hotărâre de guvern pe 7 august, a fost prelungită succesiv până la 30 septembrie și apoi până la 31 octombrie.

Motivul noii prelungiri este faptul că „prognoza debitului Dunării la intrare în țară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la CNE Cernavodă, în luna noiembrie”.

Aceste limitări se vor aplica doar dacă necesitatea se impune în sistem.