Cristian Diaconescu avertizează: Ce riscă Europa după alegerile din SUA?

Ne așteptam la o asemenea răsturnare politică?

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a analizat, în direct la Digi24, rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite, semnalând că Partidul Republican a intrat într-un blocaj critic. Totodată, el a atras atenția asupra viziunii noilor figuri din Partidul Democrat, care, la o primă lectură, nu reprezintă neapărat un avantaj pentru interesele Europei.

Potrivit fostului șef al diplomatiei române, un astfel de deznodământ în alegerile de mijloc de mandat a fost greu de anticipat.

Deși era de așteptat ca democrații să preia Camera Reprezentanților, situația actuală este una rară: în istoria democratică a alegerilor americane există doar trei precedente pentru o asemenea întoarcere de situație.

Dincolo de multiplele perspective din care poate fi analizat momentul, cert este că Partidul Republican se confruntă acum cu un blocaj profund.

Cum se împarte puterea la Washington acum?

Diaconescu a ținut să sublinieze că politica de la Washington este extrem de complexă.

Prin urmare, ar trebui evitate concluziile pripite, în special cele legate de interesele României și de viitorul Parteneriatului Strategic.

Fostul ministru a explicat noua arhitectură a puterii, în contextul în care democrații au preluat controlul asupra Camerei Reprezentanților. Prin această cameră, Congresul gestionează aspecte esențiale precum politicile economice, taxele, vămile și alte decizii pe care Donald Trump le-ase răsturnat parțial în trecut.

Aceste mișcări nu vor mai putea fi făcute la fel, iar politicile stabilite acum își vor urma cursul.

Se poate ajunge la suspendarea lui Donald Trump?

În ceea ce privește responsabilitățile politice, militare și politica externă, lucrurile se complică.

Numirile în structurile guvernamentale și la Curtea Supremă trec prin Senat.

Totuși, președintele Donald Trump își păstrează dreptul de veto, care poate fi anulat doar de o majoritate de două treimi în Congres – o ecuație mult mai dificil de rezolvat în actuala configurare politică.

Ce trebuie să facă România în această ecuație?

Pe zona bugetară și a finanțării instituțiilor guvernamentale, Camera Reprezentanților va avea un cuvânt de spus extrem de limpede, a subliniat fostul diplomat și consilier prezidențial.

Referitor la procedura de impeachment (suspendare), Diaconescu a explicat că subiectul este sensibil și vizează atât demnitarii din poziții guvernamentale, cât și pe președintele Donald Trump. Camera Reprezentanților, unde democrații dețin acum o majoritate solidă, poate declanșa oficial procedurile de suspendare. Cu toate acestea, pentru ca demiterea unui demnitar sau a președintelui să devină realitate, este nevoie de votul a două treimi din Senat.

În opinia fostului ministru, România trebuie să adopte o poziție echilibrată în relația cu SUA și să mizeze pe ce poate obține prin canalele de lobby pe care Bucureștiul le are deja deschise în Congres, fără a pierde însă din vedere atribuțiile constituționale ale președintelui american.

„Nu noi alegem prioritățile de cooperare în Statele Unite, ci ei, americanii, își aleg reprezentanții cu care noi discutăm”, a punctat Cristian Diaconescu.

Cine sunt noii democrați de la Washington?

Întrebat despre relația viitoare dintre Donald Trump și democrați, fostul diplomat s-a arătat sceptic că președintele va găsi mulți aliați în tabără adversă, lansând totodată o întrebare esențială: „Cine sunt democrații de astăzi?”.

Dacă gerontocrația reprezentată de Bernie Sanders nu mai are aceeași tracțiune ca acum câțiva ani, scena politică este dominată acum de o nouă generație, exemplificată de figuri precum Alexandria Ocasio-Cortez. Diaconescu avertizează însă că mesajele acestor tineri politicieni merită toată atenția.

De exemplu, mulți dintre tinerii democrați victorioși în aceste alegeri au transmis un mesaj clar electoratului: Europa ar trebui să-și schimbe logica și echilibrul, renunțând la trimiterea de arme și soldați în favoarea vectorilor de promovare a democrației.

„Sună bine, dar rămâne de văzut cum se va aplica”, a conchis fostul ministru.