Tratatul cu Ucraina din 1997 nu a recunoscut nicio frontieră

Acolo am spus că va fi semnat un tratat de frontieră!

Adrian Severin a precizat care sunt motivele din spatele Tratatului din 1997 cu Ucraina și a explicat că România nu a recunoscut nicio frontieră prin acest tratat. Petre Roman a vorbit despre proiectul de la Krivoi Rog și despre acordul pe care Ucraina nu l-a respectat.

Petre Roman, prim-ministru al României post-decembristă, și Adrian Severin, fostul ministru al afacerilor externe, au fost invitați la DC News, unde au discutat tratatul pe care România l-a încheiat cu Ucraina în 1997.

Adrian Severin a spus că tratatul nu stabilește granițele între cele două state și nu prevede cedarea teritoriilor, ci doar stabilește modul în care se rezolvă orice litigii teritoriale.

El a explicat în continuare că semnarea tratatului a fost legată de aderarea României la NATO. România nu a fost garantată aderare dacă a semnat tratatul, dar refuzarea de a semna ar fi exclus-o efectiv din NATO. Video: Au semnat tratatul (n. r.

Tratatul Ucrainei din 1997) doar pentru a adera la NATO. Și vine un domn care a fost un purtător de cuvânt al SRI, care pare să fi murit, așa că nu vorbim despre morți, și care ne spune că a spus unui om de la FBI sau CIA că nu vom fi primiți în Madrid.

Și i-a spus lui Constantinescu asta, și totuși Constantinescu a semnat tratatul cu Ucraina, chiar dacă știa că nu ne vom alătura NATO-ului, ca și cum acel tratat ar fi doar pentru aderarea la NATO.

Ambasadorul Alfred Moses a spus: Dacă semnezi tratatul cu Ucraina, nu garantez că vei intra în NATO, dar dacă nu semnezi, garantez că nu vei intra în NATO.

Erau multe motive pentru care am semnat, dar noi în acel tratat nu recunoaștem nicio frontieră. Așa că putem fi clari! Tratatul de frontieră a fost încheiat în 2003.

A fost separat.

Acolo am spus că va fi semnat un tratat de frontieră.

Doar așa s-ar fi putut termina, a spus Adrian Severin.

România a investit foarte mult în proiect, dar Ucraina nu și-a respectat angajamentele.

Petre Roman a raportat că România a încheiat un acord economic cu Ucraina: România trebuia să construiască un oraș industrial pentru 30.000 de oameni la Krivoi Rog, iar Ucraina trebuia să livreze minere de fier și coci pentru fabrica de oțel din Calarasi.

România nu a cedat teritorii prin Tratatul?

Potrivit lui, România nu a primit nici resursele promise. Au existat unele acorduri și s-a spus: Fiecare țară își asumă aceste acorduri.

Unul dintre cele mai importante acorduri, foarte important pentru România, a fost de a construi un oraș de 30.000 de locuitori în Ucraina la Krivoi Rog și, în schimb, la Calarasi, de a aduce mineralele de fier și cărbunele din Krivoi Rog.

Alegerea combinației de pe Dunăre a fost excelentă.

Trebuie să spunem asta!

Am început să facem și până atunci România a terminat 92% din orașul. Evident, nu a primit nimic încă. Orașul Ucrainei.

Am decis ca prim-ministru, așa că în aprilie-mai 1990, am decis că, deși aveam un buget absolut teribil, ar trebui să construim orașul.

În acel moment, mi-a fost foarte clar că, dacă resursele respective vor veni, Cavalerul va intra în funcțiune și România va deveni o mare putere din oțel, ceea ce nu era rău deloc.

Și ce spun noii lideri ai Ucrainei? Nu avem nimic de-a face cu acest tratat, nu-l respectăm. Nu am primit nimic.

Apoi i-am spus lui Adrian: Știi ce te așteaptă? a spus Peter Roman.

România nu a cedat teritorii prin Tratatul din 1997, Adrian Severin a explicat că orașul construit de România la Krivoi Rog nu a fost doar o zonă rezidențială, ci un centru industrial care a oferit locuri de muncă și avantaje economice Ucrainei. Comisia a respins acuzațiile că România a cedat teritorii prin Tratatul din 1997. Nu au pierdut ucrainenii din cauza asta în nici un fel.

Tratatul cu Ucraina, pentru ca toata lumea sa inteleaga, nu este vorba despre desfasurarea frontierelor - acesta este un alt tratat - ci despre rezolvarea oricarei probleme de frontieră sau teritoriale.

Și nu am inventat soluția, am trageat-o din Actul Final din Helsinki. Deci, cea semnată de România în 1975. Deci, fără a atinge problema delicată a frontierelor, lăsând-o în urmă, am semnat tratatul și am putut spune, Nu avem dispute cu vecinii noștri.

Dacă avem vreo dispută când se trage granița, vor fi rezolvate după cum permite dreptul internațional, adică.