Misiunea secretă prin care un avocat, un bancher și un spion au încercat să oprească un război nuclear

Când a avut loc prima întâlnire cu intermediarul crucial?

Din perspectiva istoriei recente, eforturile diplomatice discrete desfășurate la umbra conflictului din Ucraina au inclus o inițiativă neobișnuită, lansată de un trio format dintr-un avocat american, un băncar experimentat și un fost agent al serviciilor secrete din Germania de Est. Această misiune secretă, activă în principal în 2022, a vizat crearea unei linii de comunicare neoficiale între administrația de la Washington și conducerea de la Kremlin, într-un moment în care temerea unui schimb nuclear pârâia pe orizontul geopolitic.

Evenimentele care au stârnit această mișcare diplomatică au pornit în noaptea de la 2 la 3 martie 2022, la o săptămână de la declanșarea invaziei ruse. Richard Conn, avocat american cu rezidența în Weston, Connecticut, a primit un apel criptat din capitala Rusiei.

Interlocutorul său era un om de afaceri rus cu legături strânse în cercul apropiat al Kremlinului, cu care Conn fusese în contact o singură dată de la plecarea sa din Rusia, acum 15 ani.

Vocea celui din față părea agitată, susținând că Federația Rusă se simte amenințată existențial și că va recurge la tactici necesare pentru victoria în război. Mesajul transmis a fost clar: Statele Unite ale Americii se apropiează de al Treilea Război Mondial. Conn a relatat că somnul i-a fost tulburat în zilele imediat următoare.

Folosind aplicația de mesagerie Signal, avocatul a contactat-o pe Eric Green, directorul responsabil pentru Rusia în cadrul Consiliului Național de Securitate al SUA. Cei doi discutaseră deja, încă din 2021, despre posibilitatea stabilirii unui canal informal spre Moscova. Green a răspuns la apel în mai puțin de o oră, menționând, conform relatărilor Financial Times, că Washingtonul recepționase deja avertismente similare. Conn, în vârstă de 68 de ani la momentul respectiv, este fost asociat al firmei de avocatură Latham Watkins.

Biografia sa include o perioadă de locuire în Rusia în anii ’90, când a contribuit la elaborarea unor reforme legislative pentru guvernul condus de Boris Elțin.

El declară că, în perioada de tinerețe, atât KGB, cât și CIA i-au făcut oferte de recrutare, pe care le-a respins repetat.

Colaborarea s-a intensificat în septembrie 2022, când Conn s-a întâlnit cu Bob Foresman, un băncar american de 58 de ani. Foresman își petrecuse o perioadă la Moscova, lucrând pentru banca germană Dresdner Bank.

Impactul psihologic al potențialului unui conflict nuclear l-a marcat încă din adolescență, după vizionarea filmului „The Day After”.

Consecința acestei anxietăți a fost concretizată prin mutarea unei părți din economiile sale sub formă de numerar și prin căutarea unei proprietăți în Uruguay, pe care o considera un refugiu sigur împotriva efectelor unui război atomic.

Foresman a introdus în discuție pe Matthias Warnig, un fost ofițer al Stasi, serviciul secret al Germaniei de Est, care fusese colegul său la Dresdner Bank. Warnig este privit drept unul dintre puțiii intermediari cu acces direct la Vladimir Putin.

Legătura dintre cei doi datează din anii ’90, iar cariera ulterioară a lui Warnig a incluzut conducerea consorțiului Nord Stream și prezența în consiliile de administrație ale unor companii de stat rusești, printre care Rosneft.

Prima întâlnire cu acest intermediar crucial a avut loc pe 4 octombrie 2022, la Zürich. Contextul era tensionat, presă americană raportând îngrijorarea Casei Albe privind posibilitatea unui atac nuclear rusesc. Warnig i-a descris lui Conn imaginea unui Putin izolat, care în timpul pandemiei impunea carantine prelungite vizitatorilor. Agentul a insistat: „Trebuie să facem asta. Nu mai face nimeni nimic”.

După această ședință, Eric Green a telefonat avocatului, dictându-i mesajele pe care Casa Albă dorea să le transmită lui Putin prin intermediul lui Warnig.

Punctele cheie erau: SUA nu vizează schimbarea regimului din Moscova, nu intenționează să distrugă Rusia și consideră că Rusia nu se află într-o situație de amenințare existențială.

Conn a memorizat aceste instrucțiuni, neavând la îndemână suporturi de scris, și le a transmis la rândul său lui Warnig.

La 26 octombrie, pe terenul aeroportului din Frankfurt, Warnig i-a citit avocatului răspunsul lui Putin, consemnat într-un carnet.

Liderul rus declara că nu are alternative și va continua operațiunile militare, însă rămâne deschis negocierilor, dorind ca discuțiile să repornească de la concluziile atinse la Istanbul în luna aprilie.

Putin a analizat documentul rând cu rând!

De asemenea, Putin solicita ca Jake Sullivan, consilierul american pentru securitate națională, să sune la omologul său rus, Yuri Ushakov. La întrebarea lui Conn privind persistența amenințării nucleare, Warnig a răspuns scurt: „Suntem bine”.

A doua zi, Vladimir Putin a afirmat public că Rusia nu a luat niciodată în calcul utilizarea armelor nucleare, argumentând că acest lucru nu are niciun sens politic sau militar. În săptămânile care au urmat, presă americană a relatat că Sullivan a avut o conversație confidențială cu Ushakov. Conn și Foresman au interpretat aceste evenimente ca indicii că mesajul transmis prin canalul lor a avut un efect real.

Partenerii au continuat colaborarea, botezând inițiativa „Platforma”, conform notelor din Financial Times.

Grupul s-a extins, includând un om de afaceri american, Michael Calvey, și producătorul de film ucrainean Aleksander Rodnianski, care fusese implicat în organizarea negocierilor de la Istanbul.

În ianuarie 2023, delegația s-a adunat la Gran Canaria, locație unde Warnig deține un apartament, pentru a schița un plan de pace. Documentul propus prevedea retragerea Rusiei din majoritatea teritoriilor anexate în toamna anului anterior, stabilirea frontierei pe linia controlată de Moscova înainte de invazie, inclusiv în Crimeea și în anumite sectoare din Donbas.

Ucraina ar fi trebuit să recunoască controlul rusesc asupra Crimeei și să ofere acces printr-un „coridor terestru”.

În schimbul acestor concesii, Kievul ar fi primit garanții de securitate din partea unor state membre NATO, iar Rusia și SUA ar fi demarat discuții separate privind securitatea regională.

Conform afirmațiilor lui Warnig, Vladimir Putin a analizat documentul cu atenție, rând cu rând, fiind de acord cu stabilizarea liniei de front. Totuși, el ar fi respins ideea aderării Ucrainei la NATO, acceptând în schimb perspectiva unei aderări la Uniunea Europeană. Producătorul Rodnianski a menționat că președintele Volodimir Zelenski și șeful biroului prezidențial, Andrii Ermak, au fost reticenți în a examina documentul. Contextul militar era favorabil Ucrainei, care se afla într-o ofensivă și nu dorea să facă concesii teritoriale.

La 18 februarie 2023, Warnig a anunțat colegii că Vladimir Putin le dezvăluise existența acestui canal lui Ushakov și altor trei oficiali. Conform lui Putin, Jake Sullivan îi comunicase lui Ushakov că SUA nu aprobaseră formal canalul și că liniile oficiale de comunicare erau suficiente.

Ushakov a transmis ulterior același mesaj. Lipsa sprijinului oficial american, cerut explicit de liderul rus, a dus la pierderea avântului inițiativei.

Între timp, Ucraina a inclus pe Warnig pe lista proprie de sancțiuni, după ce SUA îl sancționaseră cu o zi înainte de invazie.

Foști oficiali americani susțin că Ushakov nu a menționat niciodată canalul lui Warnig în convorbirile oficiale cu partea americană. Aceștia consideră că „Platforma” a fost doar una dintre multe surse, adesea contradictorii, privind intențiile lui Putin.

Riscul nuclear a fost gestionat și prin alte canale: Joe Biden i-a trimis o scrisoare lui Putin, iar China și India au avertizat Rusia împotriva folosirii armelor nucleare.

Eric Green neagă afirmația că SUA și Rusia nu comunicau în acea perioadă. În opinia sa, dacă Putin dorea cu adevărat un acord, avea numeroase modalități de a transmite acest lucru, iar varianta unui fost spion est-german dialogând cu un avocat new-yorkez părea anecdotică.

Un alt fost oficial american a rezumat situația spunând că toți „pipăie același elefant”.

Matthias Warnig, care a acordat interviul Financial Times în iunie, în localitatea germană Staufen, susține că Vladimir Putin a fost mereu deschis către o înțelegere rezonabilă. Unii foști oficiali americani se întreabă dacă amenințările nucleare au fost un bluff destinat să descurajeze sprijinul militar occidental pentru Ucraina. Întrebarea retorica pusă de unul dintre ei este: „Cine pe cine descuraja?”.

Richard Conn admite că nu era sigur de succes, dar credincios ideii că Statele Unite și Ucraina ar fi putut testa mai mult disponibilitatea lui Putin pentru un compromis. Conflictul se află acum în al cincilea an, iar summitul dintre Vladimir Putin și Donald Trump din Alaska, de anul trecut, nu a reușit să aducă pacea.