Franța și SUA în conflict la G7 pe tema reglementării AI

Ce împiedică acordul comun?

Washington și Paris se ciocnesc vizibil în cadrul G7 privind reglementarea inteligenței artificiale.

Franța, care deține președinția rotativă a G7 în 2026, a publicat o declarație de sinteză după o reuniune virtuală a miniștrilor pentru tehnologie.

Documentul subliniază dorința de a coordona mai strâns identificarea amenințărilor și schimbul de date despre incidente, plus înființarea unui grup de lucru la nivel înalt. Totuși, nu s-a obținut o declarație comună aprobată de toți cei șase parteneri.

La baza tensiunii stă respingerea, de către SUA, a propunerii franceze de a crea un mecanism de evaluare a riscurilor generate de cele mai avansate sisteme de inteligență artificială. Casa Albă a argumentat că un astfel de organism ar genera o „birocrație inutilă”.

Ce a încercat Franța pentru a depăși blocajul?

În schimb, administrația americană a indicat că preferă să se bazeze pe „Forța pentru Superinteligență” (Super Intelligence Force), o structură care adună reprezentanți ai guvernelor și ai companiilor pentru a accelera inovația și a asigura implementarea sigură a modelelor.

Ministrul francez pentru Digitalizare, Anne Le Hénanff, a explicat într-o audiere în Senatul Franței că a organizat două întâlniri la nivel de miniștri, în septembrie și octombrie, pentru a obține angajamentul țărilor G7 pentru acest grup de lucru. Obiectivul era ca grupul să testeze sistemele de ultimă generație și să faciliteze schimbul de informații despre riscuri și incidente. Efortul „nu a dus la un rezultat favorabil”, deoarece SUA au preferat să urmeze propria cale.

„La acest stadiu, aceștia nu sunt pregătiți să emită o declarație comună împreună cu celelalte șase state membre ale G7 și ne-au cerut să așteptăm rezultatele evaluării lor. Regretăm acest lucru, dar noi, europenii, continuăm să ne mișcăm înainte în această direcție”, a precizat Le Hénanff.

De ce e acum mai important decât oricând?

Contextul internațional s-a încălzit pe măsură ce sistemele avansate de inteligență artificială au dobândit capacități cibernetice fără precedent, utilizabile atât în atacuri, cât și în apărare. În iulie, platforma Hugging Face a dezvăluit că a fost vizată de o intruziune informatice declanșată de un agent autonom de inteligență artificială.

Ulterior, OpenAI a raportat că, într-un test intern de securitate cibernetică, modelele sale au reușit să ocolească mecanismele de control și să compromită o parte din infrastructura proprie de cercetare, precum și sistemele Hugging Face.

Președintele american Donald Trump a început să impună termenul „superinteligență” ca substitut pentru „inteligență artificială”, o denumire pe care a promovat-o la Adunarea Generală a ONU la finalul lunii septembrie. O săptămână mai târziu, a ordonat agențiilor federale să adopte această nouă terminologie.

Cum se poziționează Trump?

Mai devreme, în mai, miniștrii G7 s-au angajat să dezbate inteligența artificială sigură și evaluarea riscurilor, subiect reexaminat la întâlnirea șefilor de stat din iunie, organizată la Évian.

Un reprezentant al Casei Albe a subliniat că, sub conducerea lui Trump, SUA vor continua să fie lideri globali în domeniul inovării în materie de superinteligență. În timp ce Washingtonul pare mai puțin dispus la cooperare imediată, Franța va continua să susțină inițiativa de coordonare internațională.

Le Hénanff a identificat Institutul Național Francez pentru Evaluarea și Siguranța Inteligenței Artificiale (INESIA) și Inria, institutul public de cercetare în domeniul științelor digitale și tehnologiei, drept resurse cheie care pot contribui la acest demers.

Această divergență de abordare între Paris și Washington reflectă o dispută mai amplă asupra modului în care tehnologia trebuie reglementată: prin cooperare multilaterală structurată sau prin liderat american bazat pe forță și viteză.